Tokaido, cunoscut ca “Drumul Marii de Rasarit“, a fost cel mai important dintre principalele rute japoneze din perioada Edo, conectand cele mai vestite orase din Japonia: Edo (astazi cunoscut ca Tokio) si Kyoto.
Initial, de-a lungul traseului de aproximativ 500 km erau 53 de statii oficiale, numar pe care Antoine Bauza a tinut sa il foloseasca in jocul sau, creand 53 de spatii intermediare pe tabla de joc.
Cunoscatorii de limba franceza interesati de mai multe informatii despre Geneza acestui joc, le pot afla chiar de la creatorul sau aici.
Jocul de societate Tokaido isi propune sa te transforme pentru aproximativ 45 minute intr-un turist dornic sa descopere peisaje superbe, sa cumpere suveniruri, sa viziteze temple sau sa guste din deliciile culinare japoneze. 2 pana la 5 jucatori pot lua parte la aceasta excursie si, pentru ca fiecare isi doreste sa ramana cu amintiri de neuitat, va incerca pe parcursul calatoriei sa se opreasca in cat mai multe locuri posibil.
Mecanicile de joc folosite, Point to Point Movement si Set Collection, se imbina frumos cu tema aleasa de designer, iar grafica superb realizata de Naiade face toti banii. Jocul este de o eleganta aparte, ce te atrage de la prima privire. Iar o data ce ai pus mana pe joc, nu stii cum sa te porti mai atent cu el… zici ca e pe post de bibelou… 🙂 . Cei care nu ma cred, pot vedea aici prezentarea de componente realizata de Costy.
Jocul este din punctul meu de vedere unul foarte relaxant, facand parte din categoria celor usor de explicat si usor de jucat, dar nu neaparat usor de castigat (din experienta celor cateva partide jucate, scorurile vor fi la final destul de stranse).
Cum ne pregatim de drum
Harta, de dimensiuni ceva mai neobisnuite pentru un boardgame (mai mult lunga decat lata), va fi plasata in centrul mesei si va “gazdui” 7 teancuri de carti de joc: suverniruri, izvoare fierbinti, intalniri cu diverse personaje, mancaruri, precum si cele 3 tipuri de peisaje: munte, mare si campuri de orez.
Langa tabla de joc vor sta cuminti cele 7 carti de bonus, precum si rezerva de bani.
Jucatorii trag aleator cate 2 carti de personaj, din care pastreaza unul care sa ii reprezinte. Fiecare personaj din cele 10 existente in joc are o abilitate speciala si un anumit “buget” cu care pleaca la drum, iar acesta ii va influenta cu siguranta deciziile de pe parcursul jocului.
Fiecare jucator primeste un omulet din culoarea aleasa pe care il va aseza la start (in unul din spatiile hanului din Kyoto), un jeton pe care il va aseza in locul special lasat pe cartea de personaj pentru a arata culoarea jucatorului si banii indicati de cartea de personaj.
Scorul va fi tinut cu ajutorul unor minuscule discuri de lemn, care se plaseaza pe pozitia 0. Cred ca sunt cele mai mici componente de joc pe care le-am intalnit pana acum, uneori cam greu de prins intre degete :D, dar sunt foarte dragute :).
Dar cum calatorului ii sta bine cu drumul, sa inceapa aventura:
Primul care va pleca in calatorie este jucatorul care se afla pe ultima pozitie (cea mai indepartata fata de traseu), iar aceasta regula se va aplica pe tot parcursul jocului: Jucatorul care este la mutare este intotdeauna cel care se afla cel mai in urma.
La randul sau, fiecare jucator se poate opri in oricare din spatiile libere de pe traseu si sa faca actiunea indicata de spatiul respectiv. Singurele locuri in care toti jucatorii sunt obligati sa se opreasca sunt cele 4 hanuri. Ce putem descoperi pe traseu? Hai sa vedem ce inseamna fiecare locatie:
Sat
Se trag 3 carti de suveniruri din care putem cumpara oricate, platind costul aferent. Sunt 4 mari tipuri de suveniruri, iar jucatorii trebuie sa isi formeze colectii diversificate pentru a puncta cat mai mult (un set complet este format din 4 carti de tipuri diferite si se primesc 1/3/5/7 puncte pentru fiecare carte dintr-un set)
Templu
Aici putem dona intre 1 si 3 bani si vom primi tot atatea puncte de victorie. La sfarsitul jocului se vor acorda puncte aditionale de victorie (10/7/4/2) celor mai darnici calatori
Izvoare Fierbinti
Se trage o carte si se puncteaza 2 sau 3 puncte in functie de numarul indicat pe carte.
Ferma
Se obtin 3 bani
Intalniri
Se trage o carte, care aduce jucatorului un anumit beneficiu: fie bani, fie carti de peisaj, fie un suvenir, fie puncte de victorie, fie doneaza pentru tine 1 ban la Templu.
Peisaje
Se trage (in ordine) o carte de peisaj de tipul celui indicat pe spatiul respectiv (munte, mare sau camp de orez) si se adauga la colectia jucatorului.
Jucatorul poate forma maxim 3 peisaje complete (cate unul din fiecare tip):
– Camp de orez – peijaul este format din 3 carti (1, 2 si 3 puncte de victorie)
– Munte – 4 carti (1, 2, 3 si 4 puncte de victorie)
– Mare – 5 carti (1, 2, 3, 4 si 5 puncte de victorie)
Primul jucator care reuseste sa completeze un anumit tip de peisaj primeste pe loc cartea de bonus aferenta, cu 3 puncte de victorie. Ulterior insa, nu mai poate poposi pe harta pe acel tip de peisaj (chiar daca poate si-ar dori sa blocheze alti jucatori in acest fel).
Han
Cum spuneam si mai sus, daca celelalte locatii de pe traseu sun optionale, la Han toti trebuie sa se opreasca si fiecare va avea posibilitatea sa manance. Dar cum si mancarea costa, ar fi bine sa mai ai ceva bani prin buzunare cand te opresti la han, pentru a nu rabda de foame.
Primul jucator care poposeste la han va trage un numar de carti de mancare egal cu numarul de jucatori +1, din care alege 1 si plateste costul aferent.
Mancarea costa intre 1 si 3 bani si fiecare carte de mancare aduce exact 6 puncte. Un jucator poate incerca o singura data un anumit tip de mancare. Asadar, aici jucatorii care ajung mai repede la han, pot influenta soarta celor din urma (fie sa le lase tipuri de mancare din care deja au, fie sa le lase mancaruri mai scumpe, punandu-i in situatia de a nu putea manca pentru ca nu au destui bani).
Jocul se incheie dupa ce toti calatorii au ajuns in Edo si au avut posibilitatea sa manance la ultimul han, situat aici.
La scorul obtinut pana aici se adauga punctele suplimentare de la Templu si 4 bonusuri: 3 puncte pentru jucatorul cu cele mai multe carti de suvenir, 3 pentru cele mai multe carti de Intalnire, 3 pentru cele mai multe carti de Izvoare Fierbinti si 3 pentru cel mai gurmand calator (cel care a cheltuit cei mai multi bani pe mancare). Cine are cele mai multe puncte la final se poate considera probabil implinit la sfarsitul calatoriei si primeste laurii victoriei.
In functie de numarul de jucatori ce participa, exista cateva elemente particulare:
– in 2-3 jucatori se folosesc numai spatiile de pe drumul principal
– in 4-5 jucatori se folosesc si locatiile secundare
– in 2 jucatori exista un calator neutru, care se muta dupa aceeasi regula (cand este ultimul pe traseu), insa jucatorul cel mai avansat pe traseu va decide pentru acesta unde va poposi (bineinteles, intr-un spatiu care sa incurce adversarul… 😀 ).
Jocul Tokaido este unul care nu solicita mult neuronii, nu te pune sa gandesti strategii complexe, insa iti da posibilitatea de a face anumite actiuni pe parcurs care sa blocheze un pic adversarii.
Este un joc rapid si relaxant, nu foarte sus cotat pe BoardGameGeek, dar care merita pastrat in colectie. Numai cat te uiti la el cu drag si-ti creste inima de fericire… 🙂
Si in loc de incheiere, sa citam din clasicii prezenti la noi pe blog:
“Sa-i traiasca mama lui Antoine Bauza, ca bune jocuri a mai facut fiu’su!” 😀
