Articol scris de Adrian Alexandrescu – Concurs Lex Hobby Store & BGB

Din nou ne-am adunat mai multi si Ancutelu’, ca de obicei, a vrut sa jucam Ticket to Ride: Europe (daca e ordin… cu placere). “Trenuletele” este un joc usor de inteles si foarte distractiv… atat timp cat nu se joaca distructiv. De asemenea a fost primul joc din colectia personala de boardgames (luat, bineinteles, de la LexShop 🙂 ). Ideea este sa aduni carti cu vagoane colorate si locomotive cu ajutorul carora sa pui trenulete pe board si sa-ti faci rute (sunt 6 rute mari cu 20 si 21 de pucte, iar restul rute mai mici). Varianta Ticket to Ride: Europe are si gari, dar nimeni nu a vrut sa jucam cu ele, poate si din cauza ca nu ne-au convins  instructiunile si nu ne e clar cum sa le folosim. O sa mai studiem.

De data aceasta am jucat 4 persoane (in ordine): Ancutelu’ (verde), Axel (negru), Eu (rosu) si Oana (galben). Pentru ca eram mai multi si tabla de joc urma sa se aglomereze, nu era de recomandat sa-ti opresti toate cele 4 rute primite la inceputul jocului. Astfel, inafara de Oana care a ales cele 3 rute mici, noi ceilati am mers pe varianta sigura cu o ruta mare si una mica. Rutele mari erau dupa cum urmeaza: Edinburgh – Athina (Axel), Lisboa – Danzig (Ancutelu’) si Brest – Petrograd (Eu).

Dupa cum spune regulamentul Ancutelu’ a fost prima pentru ca ea a vizitat cele mai multe tari. Eu de obicei incep prin a aduna cat mai multe seturi de carti de culorile care am nevoie pentru ruta mare, dar cartile negre, roz si galbene parca aveau frica de mine.

Dupa cateva ture de tras carti s-au pus primele trenulete in special in jurul Parisului, iar Ancutelu’ imediat a ocupat cele doua segmente intre Paris si Berlin care imi trebuiau… noroc ca putem folosi rutele duble in 4 jucatori.

Dupa 20 de minute de joc fetele erau in frunte, Ancutelu’ avand deja terminata ruta mare, iar eu si cu Axel adunam carti la teancul consistent din mana. La un moment dat aveam in mana 8 locomotive, dar nici o carte galbena sau roz si nici nu folosisem pana atunci macar una.

Pe la o bucata am zis sa joc un pic distructiv, vazand ca Axel se apropie vertiginous de Atena (am recunoscut ruta) si i-am blocat Sarajevo – Athina, iar mai apoi, Constantinopole – Smyrna. In timp ce eu incercam sa contracarez miscarile lui Axel, fetele isi vedeau de rutele lor, iar Ancutelu’ mai tragea 3 rute.

Pana la urma Axel a ajuns intr-un final la Athina in ciuda eforturilor noastre, Ancutelu’ participand si era cu o ruta la blocat.

Eu, Ancutelu’ si Axel eram atenti unii la altii cand ne-am trezit ca zice Oana ca mai are o singura piesa, ceea ce insemna ca noi mai aveam o singura mutare… spre disperarea Ancutelului care mai avea nevoie de o mutare in plus ca sa-si faca doua rute.

Inainte de calcularea rutelor Oana era prima cu 65 de puncte la care se adaugau 3 rute facute (dar toate mici), eu eram pe locul 2 cu 60 de puncte si 3 rute, Axel pe 3 cu 52 de punte + 10 pentru cel mai lung drum + 2 rute, iar Ancutelu’ 47 de puncte + 3 rute facute si o penalizare mare de 2 rute. Ce-i mai tare e ca Ticket este jocul preferat al Ancutelului, dar sesiunea asta Oana a fost mai rapida  si i-a stricat planurile la fix 🙂 .

In final eu eram in frunte cu 95 de puncte, Axel 93, Oana 90 si Ancutelu’ 69. Dar, dupa recalcularea punctelor primilor 3 clasati a castigat Oana cu 97 de puncte pentru ca ei i-a fost initial omisa o ruta de 7 puncte (4 trenulete) 🙁 .

Ticket to Ride: Europe este un joc in general relaxant… mai putin atunci cand se joaca distructiv de la inceput, ceea se intampla de obicei cand se joaca in 2-3 jucatori, iar doi dintre ei au treaba pe la Kobenhavn si se blocheaza rutele Essen – Kobenhavn si Kobenhavn –Stockholm. Jocul a durat aproximativ 40 de minute, dar in 2 jucatori merge mult mai repede.