Inca din copilarie am fost fascinat de aceasta minune a tehnicii, Personal Computer (PC), cele mai captivante aplicatii fiind jocurile video. Nu am jucat foarte multe pana acum, maxim 150 de titluri as putea spune. Dar de cateva luni am descoperit altceva: jocurile pe tabla (board games).
Mi-am adus aminte de jocurile din copilarie: Piticot, Dacii si Romanii, Nu te supara frate! sau Go. Cum ma intalneam cu prietenii si ne jucam in fata blocului, cum ne duceam impreuna la alte scari, cum ne mai certam/bateam cu alti copii pe teme prostesti pentru varsta de acum, dar asa de normale pentru atunci.
Acum am redescoperit aceste jocuri, cu alta actiune, poveste, dar cu o calitate superioara a componentelor. Unora li se pare pierdere de timp, nu au suport pentru retea (LAN), nu sunt shootere, nu folosesti Hamachi, nu se numesc WOW (Word of Warcraft) sau LineAge si sa se joace on-line. Legat de WOW si boardgames o sa revin deoarece exista si o varianta board game.
Partea frumoasa a acestor jocuri pe tabla dupa parerea mea este latura de socializare, componenta umana. La jocurile virtuale desi te joci cu alti oameni reali ca si tine, nu-i vezi fata in fata, nu le citesti emotia, surprinderea, bucuria sau dezamagirea din timpul jocului. Esti tu singur in fata unui monitor/televizor si doar atat. Adversarul tau poate sa fie unul virtual (boot). Nu ai cum sa verifici ca este un om real.
Unele jocuri pe tabla fie leaga mai bine anumite prietenii sau le dezleaga, exact ca in viata reala. La jocurile virtuale asa ceva nu se intampla. Natura umana in schimb se bazeaza pe aceste legaturi sau despartiri. Asa este viata!
Cum ziceam mai devreme, au fost transpuse unele jocuri si in versiuni de board game. Eu le vad ca pe un upgrade al acestora. Ne putem cunoaste virtual, dar un joc pe tabla ne poate lega in viata reala.
Unele jocuri pe tabla se pot folosi ca unelte de team building. Se pot lega echipe puternice cu oameni care se cunosc unul pe celalalt, isi dau seama de coechipier ce gandeste, se pot dezvolta si alte aptitudini. Sunt adevarate simulatoare de afaceri. La unele jocuri (de ex. Railroad Tycoon) trebuie sa te dezvolti si sa transporti cat mai multe cuburi de bunuri. Bani faci rost la inceput prin emiterea de actiuni. Scopul este sa emiti cat mai putine. Folosirea optima a resurselor este cheia esentiala de reusita. Astfel, se vor dezvolta abilitati de economist.
Interactiunea cu jucatorii te poate ajuta sa dezvolti aptitudini de negociator (de ex. Monopoly). Atentia distributiva este de asemenea folosita si imbunatatita.
Ca si efecte negative ale jocurilor PC, Xbox sau PS3 putem aminti de aparitia problemelor de vedere in timp (daca se sta foarte mult), impactul psihologic.
Dar cel mai important la aceste jocuri pe tabla mi se pare ce a zis George Bernard Shaw :
“Nu ne oprim din joaca atunci cand imbatranim, ci imbatranim cand incetam sa ne mai jucam.”
