Jocul de societate TRANS-RABAT este realizat de inventatorul roman Marin Constantin dupa o idee originala. Aparut pentru prima oara in anul 1997, TRANS-RABAT este un joc logic de competitie pentru 2-3 jucatori. Acesta combina gandirea spatiala folosita in jocurile spatiale solitare de tipul Cubul Rubick, cu gandirea strategica specifica jocurilor de competitie precum Sahul sau GO.
Jocul are un caracter instructiv-educativ si dezvolta spiritul de observatie, vederea in spatiu si puterea de concentrare.
Despre TRANS-RABAT si mai ales cum se joaca, am aflat chiar de la designer-ul acestuia la intalnirea BoardGames BLOG Night[12].
Cutia
Ce contine
– 1 tabla de joc(ce se formeaza din desfasurarea cutiei);
– 9 piese tetraedrice numite pioni;
– 9 piese ajutatoare numite palarioare;
– 1 regulament de joc.
Cum se joaca
1. Jucatorii se aseaza in jurul tablei de joc, pe pozitii corespunzatoare laturilor de start marcate cu sageti colorate diferit pentru fiecare jucator. In functie de culoarea acestor sageti, fiecare jucator isi alege setul de piese de joc format din trei pioni si trei palarioare de aceeasi culoare (pionii se identifica dupa culoarea pastilutelor din centrul fetelor).
2. Fiecare jucator isi amplaseaza pionii pe pozitiile marcate cu sageti astfel incat fata de asezare a fiecarui pion, precum si bilele de asezare sa aiba aceeasi culoare cu a triunghiului, respectiv cu a bulinelor ocupate.
3. In scopul deplasarii pionilor de pe latura de plecare pe latura opusa acesteia, jucatorii efectueaza pe rand cate o mutare, care consta in rabaterea(rasturnarea) unui pion pe un triunghi adiacent de aceeasi culoare cu cea a fetei care il va ocupa sau pe o bulina de aceeasi culoare cu cea a bilei pionului care coboara pe aceasta, sau in translatarea (deplasarea in lungul laturilor trunghiurilor) pionului in orice directie pe o distanta egaJa cu latura unui triunghi, urmata obligatoriu de o rabatere in conditiile descrise mai sus. In consecinta o translatie nu poate fi efectuata decat daca exista posibilitatea unei rabateri ulterioare.
4. In deschiderea jocului fiecare jucator beneficiaza de cate doua mutari pe care la poate efectua cu unul sau doi pioni.
5. Daca rabaterea unui pion se efectueaza concomitent si pe culoarea fetei si pe culoarea bilei, jucatorul respectiv castiga dreptul la o mutare in plus. Mutarea obtinuta in plus poate fi efectuata cu oricare dintre cei trei pioni. Aplicand consecutiv aceasta regula, se pot obtine chiar mai multe mutari in plus.
6. Un jucator poate bloca unul sau mai multi pioni ai adversarilor in situatia in care in urma unei mutari, pionul propriu are o fata orientata catre o fata de aceeasi culoare a pionilor adversarilor
( muchiile de la baza fetelor respective sunt paralele), dar numai daca acestia sunt situati in interiorul unghiului de 60° format de prelungirea imaginara a doua din laturile triunghiului pe care este asezat pionul propriu. Blocajele pot fi efectuate dupa fiecare mutare obtinuta aplicand regula nr. 5.
7. Jucatorul care efectueaza trei mutari consecutive si creaza cel putin o situatie de blocaj obtine la punctajul final o bonificatie de 10 puncte.
8. In momentul in care un jucator blocheaza un pion al adversarului, acesta semnaleaza situatia prin asezarea unei palarioare pe capul pionului blocat.
9. Situatiile de blocaj trebuie semnalate inainte ca jucatorul urmator sa efectueze mutarea.
10. Pionii care nu au luat startul nu pot fi blocati.
11. Jucatorul care a creat o situatie de blocaj poate anula in orice moment blocajul, recuperand palarioara de pe capul pionului deblocat.
12. Un jucator isi poate debloca un pion, fie prin cedarea in favoarea adversarului a unei palarioare proprii sau capturate in acelasi mod, fie prin crearea la randul lui a unei situatii de blocaj
(cele doua situatii de blocaj se anuleaza reciproc).
13. Daca un jucator a creat o situatie de blocaj, dar nu mai detine nici o palarioara proprie cu care sa semnaleze situatia, atunci el isi recupereaza o palarioara fara a mai bloca pionul adversarului. Daca palarioarele sale se afla la celalalt adversar, situatia de blocaj creata de el ramane fara urmari.
14. Daca unul din jucatori are toti pionii blocati si a cedat toate palarioarele, acesta este exclus din joc.
15. Jocul se incheie in momentul in care unul din jucatori reuseste sa-si aseze pionii pe latura opusa celei de plecare in conditii similare.
16. La incheierea fiecarui joc se face punctajul dupa cum urmeaza:
– cate 10 puncte pentru fiecare pion care a incheiat cursa.
– cate 5 puncte pentru fiecare palarioara capturata;
– cate 3 puncte pentru fiecare palarioara proprie.
Toate aceste rezultate se evidentiaza intr-un tabel si dupa mai multe jocuri se face un punctaj total stabilindu-se un clasament final.
17. Jucatorii pot institui un timp limita alocat fiecarei mutari, de exemplu 30 secunde.
18. Deschiderea jocului revine fiecarui jucator prin rotatie.
In perioada urmatoare o sa mai vorbim despre acest joc, mai ales ca am avut cateva sesiuni impreuna cu Carmen O.N. Este un joc foarte interesant, original, ce merita jucat, mai ales ca are foarte multe optiuni de a muta ( rabatere, translatare) si de a bloca pionii adversarului.
Din pacate, jocul nu este disponibil de cumparat din magazine, el mai existand in numar destul de mare (aproximativ 100 de bucati) doar in colectia personala a domnului Marin Constantin.
Mai jos aveti o galerie foto bogata in poze detaliate ce prezinta cutia si componentele jocului de societate TRANS-RABAT.
