A fost o data ca niciodata un card game de care eu m-am indragostit! Asa incepe povestea noastra in frumoasa lume a jocurilor de tip StorryTelling!

In aceasta relatare vom vorbi despre Once Upon a Time 3rd edition! Un joc lansat in octombrie 2012, designul fiind facut de: Richard Lambert, Andrew Rilstone si James Wallis.


Calitatea componentelor

Aici am o intrebare! De ce o cutia atat de mare pentru:
– 91 carti poveste;
– 23 carti intrerupere;
– 51 carti incheiere;

Adevarat, coperta este interesanta, se si deschide ca intr-o lume a povestilor, dar nu are nici o utilitate in joc, pierzandu-si repede farmecul! Trecand peste aceasta risipa de copaci, sa vedem cum se prezinta cartile!

Cartonasele sunt de o calitate buna spre foarte buna, rezistand la peste 15 jocuri, aratand ca si noi! Majoritatea cuvintelor, desi in engleza, se pot intelege cu usurinta. Se mai intalnesc, dar destul de rar, si cuvinte necunoscute (ma gandesc aici la un nivel mediu de cunoastere a limbii engleze)!

Una peste alta, artwork-ul de pe carti este frumos, scrisul este mai mult decat clar, haideti acum sa vedem si cum se joaca!


Ideea jocului

Se poate juca intre 3 – 6 jucatori! Fiecare va primi un anumit numar de carti plus o carte de final! Jucatorul ales sa inceapa primul se foloseste de cartile din mana sa isi construiasca povestea care este obligatoriu sa duca spre cartea sa de final! Cartile folosite in poveste le decarteaza jos in fata sa, ca toti ceilalti jucatori sa le poate vedea! Ceilalti povestitori desigur nu vor sta degeaba, trebuie sa fie atenti la poveste ca sa poate interveni si sa preia fraiele ca narator principal, prin urmatoarele mijloace:

1) daca povestitorul in relatarea sa se foloseste de un cuvant din cele pe care le au ceilalti jucatori, povestea se intrerupe, povestitorul ia o carte de poveste si naratiunea o continua jucatorul care a intrerupt povestea;

2) cand povestitorul pur si simplu ramane in pana de idei sau povestea nu are nici o noima in continuarea sa, atunci se trece la urmatorul jucator, povestitorul luand o carte de actiune;

3) in cartile de actiune avem si carti de intrerupere, la jucarea unui cuvant, de pilda „king“, care reprezinta un personaj, putem avea o carte de intrerupere (personaj) care sa mute povestea de la jucatorul activ pentru jucatorul care a jucat cartea de intrerupere; la fel ca la punctul 1) si 2), jucatorul care a fost intrerupt ia o carte de poveste.


Gand final

Once Upon a Time este fara doar si poate jocul meu preferat din paleta Storrytelling card game! Jocul din punctul meu de vedere nu are nici un minus, dar:

1) pot vedea destule persoane si am vazut, care se cramponeaza la intelesul exact al cuvintelor in engleza dandu-le extrem de multe sinonime;

2) multi care contesta exacerbat logica povestii dorind foarte mult sa castige;

3) si multi altii care nu au ce spune si strica hazul celorlalti cu fata lor lipsita de haz si dezgust pentru un joc care li se pare lor lipsit de orice bun simt!

Daca intalniti astfel de persoane, evitati sa jucati cu ele! Doar cei care poseda o minima imaginatie se pot bucura de acest joc! Cate povesti haioase au iesit jucand… am ras pana la lacrimi! Daca ai oamenii potriviti langa tine, te poti bucura de el forever!

Acestea fiind spuse! Pana la urmatoarea partida de Once Upon a Time 3rd Edition, toate cele bune!


Articol scris de Radu B. Sursa foto: arhiva personala