Dupa ce v-am starnit cu prezentarea detaliata a componentelor jocului de societate Mage Knight: Board Game, a venit momentul sa va spun ce parere am dupa o prima sesiune de joc.
Impreuna cu Oitza Neagra am patruns in universul Mage Knight la ceas de noapte cu dorinta de a invata sa jucam aceasta capodopera a lui Vlaada Chvátil lansata in 2011 la targul Essen.
Pe langa regulamentul de joc destul de generos (20 de pagini) ce contine 11 scenarii, mai exista si un scenariu-manual introductiv ce are, tot asa, vreo 20 de pagini. Desi citisem acest manual cu vreo 2 saptamani in urma, am fost nevoit sa-mi reimprospatez memoria pe tot parcursul jocului si sa cautam in el tot felul de explicatii necesare.
Dupa o prima experienta in care am parcurs scenariul introductiv – The First Reconnaissance – pot afirma cu tarie ca Mage Knight se adreseaza jucatorilor pasionati, adica celor care au mai jucat destul de multe jocuri cu dificultate ridicata si care au ceva experienta in a invata jocuri noi.
Acest scenariu contine multe detalii si poarta jucatorii intr-o calatorie spre descoperirea unui castel. Regulile jocului sunt explicate pas cu pas, aproape fiecare eveniment ce apare pe parcursul jocului fiind explicat in ghidul introductiv. Astfel, jucatorii invata cum sa-si miste eroul, cum sa atace, cum sa se apere, cum sa influenteze satele pentru a beneficia de luptatori sau sa se vindece. Jetoanele de harta sunt aranjate in asa fel incat, cu fiecare extindere, vei descoperi un nou tip de locatie si un nou tip de adversari.
Si eu si Carmen am cam evitat pentru inceput luptele cu prea multi dusmani, desi doar asa puteam face multe puncte de Faima, adaugarea de jetoane noi la harta aducand doar un punct pentru fiecare jeton.
Chiar daca am inceput timid, eu am fost primul care a atacat un Orc si am reusit cu succes sa-l inving inca din prima faza a luptei (Ranged Atacks).
Eu am jucat cu Norowas, Cel mai mare dintre Lorzii Elf
Primul scenariu este format din 3 runde (zi, noapte, zi) si se termina atunci cand un jucator descopera orasul cautat. Castigator este jucatorul care are cele mai multe puncte de Faima. Daca niciun jucator nu reuseste sa descopere jetonul cu oras, atunci ambii jucatori pierd.
Oitza Neagra a jucat cu eroul Tovak, Conducatorul Ordinului celor 9 Cercuri
Pe parcurs ne-am tot gandit, apoi razgandit asupra deciziilor luate. Chiar si la sfarsit, cand a fost nevoie sa calculam punctele de Faima bonus, Oitza s-a tot razgandit la asignarea unor puncte de damage dintr-o batalie anterioara. Oricum, tot eu am fost castigator 🙂 si asta ca urmare a punctelor bonus luate pentru Bonusurile pentru Realizarile – “The Greatest Leader“.
Legat de sfarsitul jocului, avem o mare dilema, pentru ca aici, cred ca ne-am aflat intr-o situatie mai speciala, la care cei care au facut regulamentul scenariului introductiv nu s-au gandit. Pentru cei care au resit sa joace Mage Knight: Board Game si au jucat scenariul “The First Reconnaissance“, eu am fost cel care am tras si adaugat jetonul de harta cu un castel, tinta scenariului. Problema apare ca amandoi mai aveam un tur, doar ca, eu declansasem si sfarsitul rundei (Noaptea). Carmen mai avea carti in deck-ul ei de carti, eu nu. Teoretic, pentru ca mai aveam eu o tura, trebuia sa trecem in runda urmatoare (Zi). Atunci aparea posibilitatea ca dupa ce trageam cartile de Tactica sa nu fiu eu primul, ci Carmen… Dileme, dileme, dileme…
Am renuntat la tura mea ca era cam dubios, dar o sa incerc sa gasesc raspuns la aceasta dilema… 🙂
In incheiere, dupa o prima sesiune de Mage Knight: Board Game, pot spune ca este un joc ce te tine cu sufletul la gura si iti pune neuronii la treaba serios. Chiar daca am jucat doar primul scenariu si nu am folosit carti precum Artefactele sau carti de Spell, jocul merita avut in colectie si jucat, asta daca vreti un joc cu greutate si cu rejucabilitate mare, asigurata de tabla de joc modulara.
Cu siguranta Mage Knight: Board Game nu este un Gateway Game si nu il puteti folosi sa atrageti “suflete noi” in lumea board games. Decat daca au multa rabdare si multa vointa!!!
