Articol scris de Victor Roman (VickdaReaper) – Concurs Taraba de jocuri
Designer-ul jocului: Antoine Bauza
Producător: Repos Production
Anul lansării: 2008
Număr de jucători: 1 – 4
Durata unui joc: min. 60 de minute
Tipul jocului: Joc cooperativ bazat pe aruncarea zarurilor
Expansiuni: Ghost Stories: White Moon
Legenda călugărilor Tao:
“Ascultaţi ce vă spun, tineri mei învăţăcei, şi fiţi cu băgare de seamă! Într-o bună zi poate că o să înfruntaţi şi voi un rău atât de mare. Sau poate că va trebui să vă luptaţi chiar cu Wu Feng însuşi, uitat fie numele lui pentru vecie!”
Camera de studiu era plina până la refuz cu tinerii acoliţi ai templului. Maestrul Lin îi chemase pe toţi, chiar şi pe cei care îşi ispăşeau pedepsele pentru greseli. Vrusese ca în această seară să le reamintească tuturor de ce se aflau aici şi ce se aştepta de la un calugăr Taoist. Dar până la aceste lecţii se îngrijise să le testeze încă o dată răbdarea, dar şi puterea de a intra în starea de Pu, atunci când vor fi cu adevărat atenţi la ceea ce îi va învăţa acum…
“Se spune că undeva, într-un sătuc uitat al Imperiului de Mijloc, rămăşiţele lui Wu Feng au fost îngropate pentru ca Lordul celor Nouă Iaduri să nu se mai poată întoarce în lumea celor vii. Dar acesta, deşi sleit de puteri în urma înfrângerii sale, nu a încetat niciodată să caute urna sa funerară pentru a putea revenii printre noi şi a ne domina încă o dată. Nu i-a fost deloc uşor, pentru că întelepţii noştri au chibzuit bine unde să îngroape urna, dar într-un final a găsit-o. Iar pentru a o recupera şi-a trimis infamele stafii… Dar întelepţii noştrii nu au fost neprevăzători şi au ştiut că va venii şi ziua aceea în care Wu Feng va trebui să fie iarăşi înfruntat, aşa că au ales patru temple care să-şi trimită cei mai de seamă călugări pentru a supraveghea satul. Astfel, în faţa armatei de stafii a stăpânului Infernelor s-au ridicat un călugăr din Templul cel Roşu al Focului, unul din Templul Galben al Răsăritului de Soare, unul din Templul cel Albastru al Apelor Curgătoare şi unul din Templul Verde al Naturii.”
Tinerii învăţăcei erau răbdători cu stilul lent în care maestrul Lin le vorbea. Fuseseră învătaţi că răbdarea şi meditaţia te poate învăta mai mult decât o mie de cărţi.
“Lupta dintre grupul de călugări şi hoardele de stafii a fost crâncenă şi a durat multă, multă vreme. Oastea lui Wu Feng era alcătuită din fantome care mai de care. Unele dintre ele erau trimise pentru a înfrunta un anume călugăr, în timp ce altele, cele mai întunecate dintre fantasme, erau dezlănţuite din Infern cu simplul scop de a înfrânge duşmanii lui Wu Feng şi de a găsii urna cu rămăşiţele acestuia. Iar Infernul nu este cel mai plăcut loc, iar în cadrul lui găseşti făpturi nemaipomenite. Unele dintre ele au puterea de a bântuii sătenii, pentru a afla locaţia urnei. Altele sunt atât de damnate încât aduc nenorociri mari asupra călugărilor şi a satului. Şi unde mai pui că unele dintre stafii îşi fac simţită prezenţa încă de la apariţie, în timp ce altele produc daune chiar şi după ce sunt exorcizate.
Înfruntarea celor patru călugări cu stafiile aminteşte de principiul Yin şi Yang. În fiecare noapte stafiile plecau în căutarea urnei lui Wu Feng. Fantomele bântuitoare pătrundeau în visele sătenilor, încercând să-i terorizeze pentru a afla despre ascunzătoarea urnei, în timp ce restul stafiilor luptau cu călugării Taoişiti. În plus, în fiecare noapte o nouă stafie apărea din infern pentru a se lupta cu un călugăr sau pentru a bântui satul. Şi oricât de bine pregătiţi erau călugării, aceştia nu putea înfrunta mai mult de trei stafii de-o dată pentru a nu îşi pierde Qi-ul, puterea lor de concentrare. Dar oricât de puternice sau multe erau stafiile, pe atât de dârji şi de, dedicaţi scopului lor erau călugării. De îndată ce simţeau prezenţa fantomelor, aceştia treceau la acţiune, mişcându-se prin sat şi acţionând în vederea apărării acestuia, fie încercând exorcizarea fantomelor, fie apelând la ajutorul sătenilor. Iar pentru că lupta lor nu era deloc uşoară, călugării apelau şi la instrumente Tao pentru a combate mai uşor stafiile. Uneori, se rugau chiar la Buddha pentru întelepciune şi ajutor în luptă, puterea zeului fiind îndeajuns de mare pentru a înfrânge stafiile. Dar cea mai de preţ armă a călugărilor, în afară de pregătirea şi voinţa lor, era un anume instrument, numit chiar Yin-Yang, creat în cele patru temple tocmai pentru a echilibra lucrurile şi a le readuce în starea de repaus primordial. Acesta era utilizat pentru a mării puterea de concentrare a călugărilor, permiţându-le să ia decizii mai bune, sau pentru a readuce încrederea în sufletele sătenilor terorizaţi de stafii.
Dar pentru că o nenorocire nu vine niciodată singură, Wu Feng însuşi putea să ia parte la luptă. Deşi nu în persoană, Lordul celor Nouă Iaduri îşi trimitea în luptă reincarnările sale, singurele făpturi capabile să ţină în mâini urna funerară. Iar aceste creaturi ale Infernului erau ţinte principale pentru călugării Tao, care, pentru a putea eradica ameninţarea lui Wu Feng, trebuiau să elimine pentru totdeauna aceste făpturi…”
Noaptea îşi intrase în drepturi în timp ce maestrul povestea, lumânările din sală fiind singurele care îi ţineau piept. Dar învăţăceii nu îşi pierdeau atenţia la spusele mentorului lor câtuşi de puţin, nefiind deranjaţi nici de oboseală, nici de noapte, nici de frig.
Sursa pozelor: Board Game Geek
