Intro
Brass este un joc economic, in stilul inconfundabil al lui Martin Wallace, cotat foarte bine de jucătorii din toată lumea (locul 8 în topul BGG). Regulile nu sunt foarte complicate, dar necesită o curbă de învățare de 2-3 jocuri până să poți lua cele mai bune decizii, poate și de aceea este cotat un grad înalt de dificultate (3,9 conform BGG). Tema jocului este industrializarea Angliei de la început de secol XIX, având două ere: cea a canalelor pentru vapoarele cu zbaturi și apoi cea a căii ferate. În Brass jucătorii vor construi fabrici de bumbac, porturi, șantiere navale, mine de cărbune și fabrici de oțel pentru a-și spori venitul și, mai ales, pentru a acumula puncte de victorie.
Componente
Jocul conține o hartă a nord-vestului Angliei, cu orașele de acolo, în fiecare dintre acestea existând spații predefinite pentru a se construi diverse clădiri. De exemplu Manchester, unul dintre mai mari orașe are 3 spații care permit construcția de mine sau fabrici de bumbac și unul pentru oțelărie. De asemenea mai conține un set de clădiri pentru fiecare jucător, cărți de acțiune (care pot avea numele unui oraș sau simbolul unui tip de clădire), bani, cuburi simbolizând cărbunele și oțelul și jetoane pentru scor.
Mecanismul de joc
Seturile de clădiri sunt identice, și conțin mai multe niveluri pentru fiecare tip și mai multe itemuri pentru fiecare nivel. Jucătorii vor trebui să construiască în ordine crescătoare nivelele clădirilor (de exemplu vor trebui să facă toate cele 3 bumbăcării de nivel 1 pentru a avea acces la prima de nivel 2). Fiecare acțiune a jocului presupune decartarea unei cărți, iar în cazul construcțiilor se poate face în două feluri:
– cu cartea unui oraș care permite acel tip de construcție;
– cu cartea tipului de clădire, dacă locul este adiacent unui drum al jucătorului sau dacă era deja prezent în acel oraș.
Fiecare construcție presupune un cost în bani și, în unele cazuri, în oțel și/sau cărbune. Inițial clădirile se pun pe hartă pe partea cu costul, jucătorii primind punctele de venit și de victorie de pe verso numai când reușesc să le întoarcă. Fiecare tip de clădire are un mecanism diferit:
– un port se poate întoarce numai împreună cu o fabrică de bumbac, când un jucător alege acțiunea de vânzare a acestuia; fabrica de bumbac este a jucătorului, în schimb portul poate fi și al adversarilor.
– fabrica de bumbac se întoarce tot prin acțiunea de vânzare, dar aceasta se poate face și prin export (track-ul de export – partea din dreapta jos a hărții), astfel că jucătorul va trage un tile (de la 0 la -4), va coborî pe acest track și își va crește venitul cu cifra din stânga corespunzătoare poziției în care se află indicatorul – în cazul în care ajunge la final, fabrica nu se mai întoarce. Indicatorul se va întoarce în poziția de sus numai la începutul erei următoare.
– minele și oțelăriile au printat în colțul din stânga sus un număr de unități de cărbune/oțel care se va așeza pe jeton; acestea se va întoarce când jetonul se eliberează de materiale.
– șantierul naval se așează direct pe revers – atenție, șantierele navale de nivel 0 nu se pot construi, trebuie neapărat eliminate; cele de nivel 1 se pot construi doar în era canalelor și se vor scoate de pe hartă, cele de nivel 2 doar în era trenurilor. De menționat este faptul că resursele care pot fi necesare pentru construcția unei clădiri se pot lua de pe o mină/oțelărie gratis dacă viitoarea construcție este legată printr-un sistem de căi de comunicație (nu neapărat a a proprietarului) de acestea.
De asemenea, se poate folosi piața de resurse dacă nu există o sursă gratuită, plătind costul, cu condiția existenței legăturii cu un port (pe oricare parte s-ar găsi).În afară de construcția de clădiri pentru care este nevoie de anumite cărți, celelalte acțiuni se pot face decartând orice:
– construcția unui drum (în a doua era se pot face și 2 drumuri cu o carte, dar prețul este mai mare);
– vânzarea bumbacului pentru toate fabricile;
– eliminarea a două clădiri (de același tip sau diferite) pentru a construi apoi ceva mai avansat;
– contractarea unui împrumut de 10, 20 sau 30 de lire (și scăderea venitului cu 1, 2 sau 3 lire, acesta putând însemna mai mult de 3 pătrățele).În fiecare rundă fiecare jucător va avea 2 acțiuni (va decarta 2 cărți), apoi va trage alte 2 cărți, iar când se termină deck-ul se va juca până la epuizarea cărților din mână.
Banii pe care fiecare jucător îi cheltuiește determină ordinea jucătorilor în tura următoare (cea mai mică sumă chetuită începe). Excepție face prima rundă din prima eră, când fiecare va juca o singură carte. La finalul fiecărei runde, jucătorii vor colecta/plăti venitul conform poziției de pe track-ului respectiv. De menționat ca la finalul fiecărei ere se punctează și drumurile, pentru fiecare primindu-se un număr de VP-uri egale cu cel al construcțiilor din cele două orașe pe care le leagă, indiferent dacă sunt sau nu ale jucătorului cu drumul.La finalul primei ere se vor scoate de pe hartă (după punctare) toate clădirile de nivel 1, indiferent dacă au fost întoarse sau nu, și toate drumurile.
Așadar, o clădire de nivelul doi construită și întoarsă în prima rundă va fi punctată de 2 ori (la finalul ambelor ere). O regulă importantă este aceea că nu se mai pot lua împrumuturi în era a doua după ce se termină cărțile de jos. De aceea, jucătorii vor dori să ia 1-2 împrumuturi în tura anterioară.
Concluzii
Brass mi-a plăcut de la primul joc și astfel am decis să mi-l iau, poate și datorită unei oferte bune pe care am găsit-o. Acum, după 4 jocuri, nu regret alegerea făcută și îl pun cu plăcere pe masă când îl cere cineva. Pe de altă parte, nu pot să spun că este în topul preferințelor mele, sau cum ar zice prietena mea: “îmi place, dar nu l-aș propune eu”.
În jocurile de până acum mi s-a părut că durează un pic prea mult pentru ce oferă, dar este adevărat totodată că tinde să-i copleșească un pic pe jucătorii noi și, de fiecare dată, am avut și de aceștia la masă. Mie mi s-a părut că de la al doilea joc știam ce am de făcut, și la fiecare partidă am făcut câte un pic mai bine.
Nu pot spune cu certitudine de acum, însă pare că după un număr de jocuri în care consideri că ai ajuns la maximul din ce poți face, Brass să nu mai prezinte un interes ridicat. Chiar dacă, teoretic, cărțile oferă o rejucabilitate mare, în realitate, strategia este mai importantă, așa încât, odată parcursă curba de învățare, jocul să devină mai plictisitor pentru veterani.
Când o să mi se întâmple acest lucru, o să vă povestesc, până atunci Brass primește din partea mea nota 8.
Sursa foto BoardGameGeek. Articol scris de Arte. Vezi si alte articole scrise
